Scrisori catre ...

Victoria · ADMIN SITE Data inscrierii: 06/Noi/2007 Mesaje: 22

Am mutat topicul de pe forumul vechi.

Dragul meu,

E mult de cand o vorba am sa-ti spun.E atata timp trecut,petrecut, incat mi-e greu acum sa te gasesc,sa ma gasesc si gandul sa mi-l slobozesc.
Mai tii tu minte,cand ne plimbam pe strazile pustii si nu conta ca nu aveam decat un suflet de copii?O parte a ta,o parte a mea,era intregul nostru ce se petrecea.Ne intalneam,ne sarutam,de mana ne luam si-n viata alergam.Ce zi frumoasa a mai fost,acea duminica,in care alergam ca doi copii prin ploaia calda,iar oamenii priveau si se cruceau ca indrazneam s- o-nfruntam.Eram atat de tineri si vivaci,atat de plini de noi,incat paream ca momentul il sfidam,ca oricand am dori-o noi,pe el l-am fi oprit in loc.
Si cred si astazi cu tarie ca daca tu sau eu am fi dorit,pe el l-am fi oprit din drumul sau spre infinit.Dar timpul, totusi a trecut,si clipele de mult s-au scurs.Si ce-am avut,este-n trecut.Si ce avem este prezent.
Prezentul tau nu e si-al meu.Astazi, pe drum ne-am intalnit.In treacat,ti-am zambit,dar tu erai atata de grabit.
Cand oare s-a gresit?Atunci cand fiecare in el s-a regasit?Atunci cand infinitul tau numai era si infinitul meu?Sau poate ca atunci cand tu de prea multa iubire,primita in dar de la mine,ai plecat spre alte zari,in care eram doar o amintire estompata?Si daca amintire ti-am ramas,atunci,o alta cale am ales.Chiar daca ceea ce-am facut,ma doare si nu pot sa o mai dres.
Acum,in asta clipa,in care singura eu sunt,regret cu disperare ca nu te-am pastrat si pentru noi nu am luptat.
De timpul l-am putea intoarce,as lua-o de la inceput,dar nu as mai gresi,caci prostie s-ar numi.
As fi mai intelegatoare cu universul tau si nu as mai compromite nicicand periplul meu.
Aceasta viata prin care calator eu sunt,mi-a fost lasata sa ma descopar si sa ma infrunt.Sa ma infrunt cu tot ce-i patima,durere,suferinta si alean.Sa merg spre biruinta chiar daca totul e in van.
Ce viata poate fi aceasta in care tu simti ca fiecare zi ti-aduce trecutul mai aproximativ spre a te pocai?
Si chiar de pocainta eu m-as lua,ce rost ar mai avea?
Vei putea tu sa ma ierti?
Te voi putea ierta?
Sau e mai bine asa?
Sa fim noi doi,pe ale noastre cai,iar ceea ce a fost sa fie trecutul nostru pacatos.
Si cand in viata ne-om gasi,privirea ne-om feri,spre a nu ne mai chinui.
"Speranta este ultima care se pierde",pentru ca omul spera pana in a sa ultima zvacnire,spre nemurire.
Dar,eu nu voi sa fiu nemuritoare,caci toate astea m-ar putea coplesi si poate ca-ntr-o buna zi,de moarte m-as ruga sa vina,sa ma ia.
De neant e moartea,eu vreau Soare.
Si Soare voi avea,de mor.
Voi plange Soarele ce moare.
Caci,Eu voi fi Nemuritoare.
.
Rita A
_________________
Drumul spre noi insine,este cel mai anevoios drum. R.A

just_iraida · Junior Data inscrierii: 11/Noi/2007 Mesaje: 8

ne-am privit pana cand luna si-a acoperit ochii...Floarea ne-a povestit despre dragostea noastra nefireasca...nelumeasca...despre dragostea noastra adevarata. Plouau in noi petalele sale...vartej de imagini alergau prin fata ochilor mintii noastre: eu eram floarea, tu erai trecatorul...tu erai floarea, eu te priveam din gradina unei case vechi...impreuna incercam sa intelegem de ce floarea nu a putut fi a noastra...Primavara ni se recita in inimi: " Alb de floare...galben moare...in culoare...sunt eu oare...floare alba, alba floare?"
_________________
o femeie o iubesti nu pentru ca este frumoasa....e frumoasa pentru ca o iubesti tu.

Aimee · Administrator Data inscrierii: 11/Noi/2007 Mesaje: 12

Iubi,

Am ales acest mod de a comunica,pentru ca dincolo de toate mijloacele ultramoderne,epistola ramane un mod de comunicare mai apropiat sufletului.Poate ca vei fi nedumerit de alegerea facuta,dar stiu ca orice as face tu ma vei sustine,ma vei respecta si ma vei aprecia.
Stiu ca pot conta tot momentul pe susținerea tau;ca atunci cand am probleme in solutionarea unui contract,acasa sau pur si simplu nereguli inerente acestei vieti,pot conta pe ajutorul tau.
Te-am simtit de atatea ori parte a vietii mele,a sufletului meu,incat uneori nu-mi este clar daca tu esti eu si eu sunt tu.
Am plans de atatea ori de cand ai intrat in viata mea,iar tu mi-ai sters mereu lacrimile si luandu-ma in brate mi-ai soptit cat de mult te dor lacrimile mele.
Am ras de atatea ori de cand esti in viata mea,incat credeam ca ma voi descompune,iar cateodata lacrimile imi curgeau pe fata,dar erau lacrimi de fericire.
Am zburat pana la cer si ti-am oferit Luna,patroana zodiei mele,pentru a-ti patrona si tie viata,iar tu mi-ai oferit in dar raze de soare care sa-mi lumineze sufletul ce era demult inchis intr-un palat de gheata.
Si sufletu-mi atat de tabacit de ale vietii valuri,precum pielea marinarilor trecuti prin furtuni;sufletu-mi ce vegeta, precum al unui muribund in agonie,incet-incet a inceput sa tresalte,sa zvacneasca,sa-si doreasca sa iasa din palatul de gheata,pentru a-si trai ultimii timpi,numai in soare.
La inceput mai temator,apoi din ce in ce mai increzator ca are dreptul sa ravneasca a ramane in lumina razelor solare.
M-am intrebat,de ce atata fericire?De ce acest cadou oferit de divinitate? De ce atunci cand pana si speranta imi murise?
De ce atunci,cand nu ma mai consideram femeie?
Eram doar mama si sotie,femeie de cariera si buna gospodina.
Viata mondena nu exista si nu pentru ca eu eram salbaticiunea din palatul de gheata;pentru ca nu eu fusesem cea care decisese acea retragere,ci omul caruia ii dedicasem viata mea,trupul meu,sufletul meu,ma exilase prin tot ce-mi spunea si in cele din urma imi facea.
Atunci,de ce divinitatea in viata-mi te-a adus?
Era o iubire imposibila.Si m-am luptat cu mine si cu principiile-mi de-o viata adunate si-n fiinta mea sapate.
Ba chiar,crestina fiind,cu gandul la Satan m-am dus,ca poate nu era decat o gluma de a sa.
Ca poate ca si Iov fusesem lasata-n gheara sa,credinta a-mi-ncerca.
Am fost crescuta in necaz,am suferit de cand ma stiu si-n viata mea a fost mereu pustiu.
Ti-am povestit,ti-am spus de numeroase ori cat am suferit,cat de mult am patimit si te-am intrebat pe tine,cel care din exterior ascultai,de ce aceste incercari?
Care-i menirea mea?
Daca este adevarat ca omul este nascut din pacat?
Daca este adevarat ca fiecare viata are rolul sau?
Tu m-ai privit si pe rand mi-ai spus ca nu conta trecutul,decat daca doream sa ma intorc in el,sa sufar si sa ma descompun cu fiecare intoarcere in el.
Omul nu este nascut din pacat.
Este nascut din cele mai profunde sentimente umane,dragoste,iubire,contopire cu Unul.
Si fiecare viata are rolul ei micut in marele Univers.Ca poate nu-mi parea ca eu as fi avut vreun rol special,dar prin tot ce facusem,prin modul cum traisem,modelasem oamenii din jurul meu.
Sadisem un zambet si o incurajare in suflete roase de incertitudini,in suflete greu incercate si prea mult disperate,gata de a-si incheia viata.
Mi-ai spus ca eram deschizator de drumuri,ca ii invatam pe oameni alfabetul iubirii de oameni.
Nici astazi,dupa atata timp,de cand in viata-mi ai patruns,nu stiu ce curs as fi avut de viata-mi m-ar fi curs.
Dar,am ales cu tine s-o impart si impreuna s-o-nfruntam,de va fi bine sau rau.Sunt tematoare uneori,dar tu mereu ma-ncurajezi,ma mangai si ma alini cu cate un cuvant blajin.
Ce pot oare sa-mi mai doresc?
Sa imbatranesc frumos,cu tine viata-mi s-o impartasesc cu tot ce e firesc.
Iti multumesc ca-n viata-mi ai intrat si ca pentru mine te-ai luptat cu mine si cu a mea scara de valori.
Iti multumesc ca ma iubesti si ma sustii.
Iti multumesc ca existi si ca ma faci sa simt ca si EU EXIST.
Sa-mi traiesti iubitul meu!
Sa-ti traiesc sufletul meu!
Larisa33
Membru special

just_iraida · Junior Data inscrierii: 11/Noi/2007 Mesaje: 8

Sînt zile si nopti,cînd fara sa stiu,fara sa vreau,chiar luptînd împotriva-mi,fac tot posibilul pentru a te ejecta din minte.Cred ca uneori,pentru a exista ,as vrea o amnezie.Amnezia timpului care trece fara a spune un cuvant,amnezia stancii care trece peste ani si nu îsi schimba locul.Ea nu se muta,nu se desparte,ea nu traieste nici o drama,nu are deceptii.
_________________
o femeie o iubesti nu pentru ca este frumoasa....e frumoasa pentru ca o iubesti tu.

ina30 · Junior 2 Data inscrierii: 08/Noi/2007 Mesaje: 31

Scrisorica mea unde este Admin???Eu nu m-am adresat aici nici unui iubit,ci unei fiinte dragi............careia nu pot sa ii spun tot...........

Victoria · ADMIN SITE Data inscrierii: 06/Noi/2007 Mesaje: 22

dorina17 · Trimis: 14/11/2007 23:46 Titlul subiectului:

Eu am sa mut aici o scrisoare pe care am scris-o si pe care am facut-o publica la insistentele celui caruia i-am dedicat-o candva........
Am adunat cuvinte-n sentimente si sentimente in cuvinte, am scris cat am putut durerea ce ma impresoara, am rascolit profunde sentimente.... DE DRAGUL TAU
Am ras de bucurie, am plans de fericire, am plutit pe bratele muzicii de vis si m-am hranit cu versurile tale ...DE DRAGUL TAU
Am renuntat la mine, am renuntat la tot ce ma-nconjoara,am ascultat de tine....DE DRAGUL TAU
Am coborat abisul si am urcat inaltul am cunoscut extazul , am trait agonia... DE DRAGUL TAU
Am adunat puteri nebanuite sa-ti fie tie bine, sa-ti cunosti fericirea,sa-ti regasesti iubirea....DE DRAGUL TAU
Am adunat atatea lacrimi,am prins atatea vise încărcate de iluzii in caietul amintirilor pierdute...DE DRAGUL TAU
Ti-am fost iubita cand cerseai iubire, prietena cand aveai nevoie de mine....DE DRAGUL TAU
Nu vreau in schimb decat eliberarea sufletului meu printr-un singur raspuns SIMPLU, cum spui tu,.....DE DRAGUL MEU....
Si am sa-ti mai doresc DE DRAGUL TAU SI AL MEU sa-ti gasesti calea dreapta de care ai nevoie........nu-mi cere mai mult....
din tot sufletul pentru cel care a fost iubit si prieten,
_________________
La porti straine am cersit iubire
Si portile cu zgomot s-au inchis
Iar unde-am vrut sa picur fericire
Am otravit dumnezeiescul vis

just_iraida · Junior Data inscrierii: 11/Noi/2007 Mesaje: 8

stiu ca nu crezi...sau ca nu vrei sa crezi....ca nu vrei sa ne dai o sansa....ca lumina iubirii ti se pare prea puternica...si ca stralucirea ochilor mei iti pare orbitoare...ca zambetul meu provoaca furtuni in sufletul tau...si ca vrei sa uiti tot ceea ce simtim amandoi...n-ai sa poti....eu voi fi mereu prezenta in sufletul tau....am intrat ca randunelele pe poarta deschisa a inimii....am ramas acolo nestiuta si nebanuita...si-am sa fiu acolo, nu pentru vesnicie...sti ca nu cred in ea,dar voi fi acolo atata timp cat voi trai...
_________________
o femeie o iubesti nu pentru ca este frumoasa....e frumoasa pentru ca o iubesti tu.

Noblesse · Membru junior Data inscrierii: 08/Noi/2007 Mesaje: 65

stiu ca-ti par nesuferita..bagacioasa si necoapta la minte.....imi repeti mereu si mereu cat de copila fara minte sunt.....si cu toate astea te iubesc....stiu ca nu-mi dai nici o sansa ...nici o speranta...si cu toate astea te iubesc.....nu sunt prietena pe care sa ti-o doresti alaturi pentru restul zilelor....si cu toate astea te iubesc.....e vina mea ca...te-ai strecurat ca un fur in inima mea....e vina mea daca inima mea bate numai pentru tine...e vina mea daca nu sunt asa cum ti-ai dori....o soție matura ....o femeie rafinata....o femeie eleganta....sunt numai femeie...dar am un suflet nobil....pe care te incapatanezi sa-l renegi.....unui ipotetic iubit :w00t:

_________________
"Cel care este insotit de ganduri nobile nu este niciodata singur."
Fletcher